Recent, Clinica de Pneumoftiziologie din Cluj-Napoca
a fost dotata cu un aparat de înregistrare
polisomnografica, aliniindu-se astfel celorlalte
centre universitare din tara, Bucuresti, Iasi,
Timisoara, în diagnosticarea sindromului
de apnee în somn, segment de patologie respiratorie
care atinge câteva procente din populatie.
Dr. Vasile Muresan, directorul general al Spitalului
Clinic de Pneumoftiziologie “Leon Daniello”
din Cluj, a declarat ca este un lucru deosebit
pentru institutia pe care o conduce, având
în vedere ca un numar mare de bolnavi vor
beneficia în anii urmatori de aceasta dotare,
de stabilirea unui diagnostic si de ameliorarea
calitatii vietii.
Ceea ce se întâmpla în cadrul
acest sindrom este, de fapt, o întrerupere
a fluxului respirator la nivelul cailor aeriene
superioare, aceasta obstructie determinând
apneea cu hipoxie si hipercapnie care favorizeaza
trezirile cu hiperventilatie si care declanseaza
reluarea respiratiei, a tinut sa precizeze conf.
dr. Doina Todea, coordonatorul laboratorului de
somnologie din cadrul Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie
“Leon Daniello” Cluj.
Din punct de vedere fiziopatologic,
aceasta obstructie are mai multe cauze, care, pe
de o parte, tin de anatomia cailor aeriene superioare,
de exemplu atreziile coanale, polipii nazali, tonsilitele
hipertrofice frecvente si la copii. Altele tin de
structura cailor aeriene superioare, depunere de
tesut adipos cu infiltratie în mixedem, acromegaliile
care evolueaza cu modificari structurale de la nivelul
cailor aeriene superioare, obstructii ce tin de
forma cailor aeriene superioare.
Pauzele de respiratie
în somn între 10 si 30 de secunde
pot duce la lipsa de oxigenare a creierului si
la aparitia unor simptome care scad performanta
individului, apare somnolenta în cursul
zilei, apar tulburari de memorie, de atentie,
cefalee matinala si depresie, iar incidenta accidentelor
de circulatie este foarte crescuta la acesti pacienti.
Acest aparat înregistreaza mai multi parametri,
de la miscarile globilor oculari, ale musculaturii
pâna la EEG, EKG si puls si din aceste coordonate
se poate stabili diagnosticul cu indicatia de
utilizare a unor aparate de ventilatie în
timpul somnului. Deci, ameliorând oxigenarea
sângelui în timpul noptii, cresc si
performantele individului în timpul zilei.
Cum decurge investigatia?
Practic, sunt mai multi electrozi plasati pe corpul
pacientului de la zona oculara pâna la menton,
stern, se înregistreaza anumiti parametri
care se pot tipari pe hârtie si din interpretarea
acestor date se stabileste diagnosticul. Facând
referire la modalitatea tehnica, relativ simpla,
dr. Vasile Muresan mentiona ca este, totusi, nevoie
de un nivel de instruire chiar si pentru pneumolog
si ca intentioneaza sa organizeze câteva
cursuri pentru medicii pneumologi din institutie
si pentru medicii de familie în cadrul programului
de educatie medicala continua, pentru ca orice
pacient mare sforaitor sau pe care medicii de
medicina generala îl eticheteaza cu posibil
sindrom de apnee în somn sa poata fi dirijat
catre Clinica de Pneumoftiziologie din Cluj. Aici,
pe parcursul noptii, se vor face aceste investigatii,
pacientul ramâne internat, dupa care, odata
stabilit, diagnosticul pacientul va trebui sa
utilizeze un aparat de ventilatie la domiciliu.
Întrebat ce segment de populatie are acces
la aceste investigatii, dr. Vasile Muresan a precizat
ca toti bolnavii asigurati pot beneficia de aceasta
aparatura performanta si ca pot fi investigati
maximum doi bolnavi într-o noapte. Urmeaza
sa se gaseasca o modalitate, pentru ca o proportie
cât mai mare dintre bolnavii care sunt suspectati
de acest sindrom de apnee în somn de medicii
de familie sau de pneumologii din teritoriul arondat
sa beneficieze de aceste investigatii moderne,
care în cele din urma sa amelioreze calitatea
vietii acestor pacienti si integrarea lor sociala.
Daca luam în calcul rata foarte crescuta
a accidentelor de circulatie la acesti pacienti,
numai la acest capitol aparatura îsi merita
investitia, ca sa nu mai vorbim de tulburarile
de atentie si concentrare. Acesti bolnavi, din
pacate, au o somnolenta diurna foarte acentuata,
tulburari de memorie, tulburari de dinamica sexuala.
Toate aceste simptome pot fi ameliorate, evident,
în urma diagnosticarii si aplicarii masurilor
terapeutice necesare. Modalitatea terapeutica
dupa stabilirea diagnosticului este asigurarea
ventilatiei în timpul somnului cu aparate
numite CPAP (aparate de presiune constanta pozitiva).
Accesibilitatea pacientilor la aparatele de ventilatie
pe timpul noptii
Aparatele de ventilatie se pot închiria
sau achizitiona, pacientul sau familia acestuia
suportând integral costul terapiei la domiciliu.
Trebuie facute, însa, demersurile necesare,
împreuna cu pneumologii din tara, pentru
ca CNAS sa suporte o parte din aceste costuri,
asa cum este în cazul oxigenoterapiei la
domiciliu.
Sindromul de Apnee in Somn
Apneea in somn este o afectiune a aparatului respirator caracterizata prin pauze respiratorii repetate, frecvente in timpul somnului. Durata perioadei de oprire a fluxului de aer este de 10 secunde. SAS prezinta diferite grade de gravitate: usoara, moderata sau severa, in functie de durata si frecventa episoadelor de apnee. Sindromul de Apnee in Somn a fost clasificat in 3 tipuri: apneea obstructiva, apneea centrala si apneea mixta.Apneea obstructiva este cauzata de ocluzia cailor aeriene superioare cand musculatura gatului si a limbii se relaxeaza Apneea centrala se caracterizeaza prin absenta efortului respirator datorita opririi comenzii respiratorii de la nivelul centrilor nervosi.Apneea mixta reuneste cele doua tipuri precedente, debuteaza ca o apnee centrala si se termina ca o apnee obstructiva.